Skip to content

Poezie, mentă și mai era ceva…

Versurile îmi alunecă pe piele

Noapte creez universuri și simt fiori de plăcere

Povești pe care mi-aș dori să le pot scrie

Dar dimineața sunt prea leneșă să le pun pe hârtie.

Dimineața îmi place să mângâi, să îmbrățișez

Să mă bucur de momente ce trec ușor, 

dar să reușesc să le păstrez,

să impregnez

În perna ta mirosul pielii mele,

la fel cum ai făcut și tu 

Cu iubirea ta în mine

Mână în mână noaptea în somn

Sărutul de pe buze atunci când adorm.

Și dacă nu am somn și nu pot să dorm,

Să fie despre ploaie și parfum de tei

Într-o vară colorată de un verde intens 

Plimbarea de seară și înghețata de mentă ce o savurez din mers,

Fiindcă oricât mi-ar plăcea menta

Mai mult îmi place zâmbetul tău

Și aș vrea să îl văd cum apare din nou și din nou.

Poate e despre felul în care te privesc 

Sau despre cum îmi exprim trăirile atunci când doresc,

Poate sunt poeziile mele 

Sau urmele lăsate de ele.

Published inpoems