A Beautiful Mess

Nuanțe de toamnă

Published by Denisa Spiridon on 02/10/2020

,,Schubert n-ar putea descrie, nici în major nici în minor

Ce mi-ai făcut tu mie, în do mi re fa”

Concert de pian. Ploaie de note muzicale. Picuri de apă curg pe fața mea. Toamnă și nuanțe de gri. Emoțiile mele sunt un mix de toamnă și primăvară. Tristețe, melancolie, versuri de Bacovia din volumul împrumutat în perioada liceului. Muzică, poezie și parfumul primelor îndrăgostiri platonice care au avut loc întotdeauna primăvara. Până când a venit primul an de liceu și m-am hotărât să mai schimb anotimpul, să mă îndrăgostesc și toamna.

Ploaie, furtună, zăpadă și zile fierbinți. Un mix colorat.

“But you’ll never be alone,

I’ll be with you from dusk till dawn,

I’ll hold you when things go wrong, baby I’m right here”

Dimineți mai reci, mai ales când trebuia să mă trezesc să merg la școală. Dar îmi puneam I don’t wanna live forever, versiunea acustică de la Zayn și până la urmă mă dădeam și jos din pat.

Toamna are gust de ciocolată caldă albă, popcorn de caramel și prietenii trecute. Apuse. Ca un apus frumos de care te bucuri și până la urmă nu regreți că se termină, așa cum te bucuri de amintirea unei prietenii ce a durat prea puțin.

În fiecare toamnă începeam un capitol nou, un jurnal nou. Reciteam vechile jurnale și vedeam cum se schimbă numele persoanelor ce apăreau în file.

Însemnări în zile ploioase, dintr-o carte împrumutată:

De-acum înainte, voi iubi doar rochiile de mătase și poeziile triste.

Toamna de acum are gust de joacă. Te întrebi ce gust o fi ăla?

Poate fi simțit doar buze pe buze.

În seara asta citesc Sonata Kreutzer de Tolstoi, iar toamna de mâine poate are tonuri de gri și semitonuri de tristețe.

Și dacă-am să cad pe covoare

În tristul, tăcutul salon,-

Tu cântă-nainte iubito,

Încet, monoton.

–Trudit, George Bacovia

September skies

Published by Denisa Spiridon on 28/09/2020

your voice does to me/ what autumn does to trees/ you call to say hello/ and my clothes fall naturally ~rupi kaur

September skies

And the taste of you

still lingers on my lips

Magnetic essence

Slow dance with me

In a room with an unmade bed

And vanilla candles

And you

tucked against my neck

Sunrise, then morning coffee

No more feeling blue

this autumn,

I wear my orange dress.

Evadarea, Barbara Delinski

Published by Denisa Spiridon on 26/09/2020

Cartea prezintă povestea unei tinere căsătorite, Emily, care simte că viața ei a devenit sufocantă. Orele de muncă sunt interminabile, fiecare deadline trebuie îndeplinit atât la muncă cât și acasă, fiecare acțiune din viața ei este programată. Până și conceperea unui copil este programată în funcție de anumite zile specifice, iar pasiunea dintre ea și soțul ei nu mai este la fel ca la început. Toate aceste lucruri îi creează protagonistei o dorință puternică de a evada din viața ei obositoare și monotonă și de a se regăsi.

În urmă cu zece ani, Emily trăise o poveste intensă de iubire cu Jude, în Bell Valley. Relația lor se încheiase când Emily l-a găsit într-un moment de intimitate cu fosta lui iubită. Acest eveniment o face pe Emily să rupă legătura și pleacă pentru a avea o carieră de avocat. Jude părăsește și el acel loc al iubirii, cu puțin timp înainte ca Jenna, fosta lui iubită, să îl nască pe fiul lor.

Într-o zi, Emily primește o scrisoare care o informează că Jude este din nou în Bell Valley și decide să își împacheteze câteva lucruri și să plece în locul care a avut o însemnătate mare pentru ea. Înainte de plecare, își dă jos ceasul și îl lasă pe pat, o metaforă frumoasă pentru decizia ei de a nu mai planifica totul la minut și de a face așa cum simte.

Reîntors acasă, soțul ei, James, își dă seama de plecarea lui Emily și, căutând indicii pentru a o înțelege, găsește scrisorile de la Jude și așa îi va da de urmă.

O scenă care mi-a plăcut mult e reîntâlnirea dintre Emily și James, în pădure, când aceasta era într-una dintre plimbările ei prin natură. Intensitatea întâlnirilor dintre cei doi, trăirile puternice și reapariția fostei iubiri în viața lui Emily, creează o poveste incitantă, plină de întrebări esențiale și răspunsuri pe măsură despre viața de cuplu. Și nu în ultimul rând, cartea este o lecție frumoasă despre regăsirea de sine și lucrurile care contează cu adevărat.

Cele patruzeci de legi ale iubirii, Elif Shafak

Published by Denisa Spiridon on 23/09/2020

If you travel within, you’ll travel the whole wide world and beyond

Romanul cuprinde două povești. Prima poveste o aduce în prim plan pe Ella, o femeie căsătorită cu un soț care îi îndeplinește nevoile legate de casă și de copii, dar nu se simte împlinită în căsnicie și se complace într-o atmosferă de rutină în care e mama care pregătește întotdeauna micul dejun la timp, soția care se preface că nu știe de aventurile soțului ei.

Asta până când viața ei ia o turnură diferită prin manuscrisul pe care îl are de citit pentru noul ei job la o editură. Aziz Zahara este un autor necunoscut, iar Ella trebuie să decidă asupra publicării sau respingerii manuscrisului Dulce Blasfemie. Romanul lui Aziz este a doua poveste a cărții, despre marele poet Rumi și cum îl întâlnește pe maestrul său, Shams din Tabriz.

Cartea alternează capitolele celor două povești diferite, dar care se întrepătrund.

Ella traversează o perioadă dificilă cu membrii familiei, care o lasă cu multe întrebări despre viață, iubire și despre ea însăși.

Într-un moment de curaj nebunesc se decide să îi scrie lui Aziz un mail, povestindu-i ce ce se întâmplă în viața ei și din acel moment începe un schimb de mailuri profunde între ei.

O poveste captivantă și o lectură plăcută, cartea are multe recomandări, iar scriitoare este mega cunoscută și apreciată.

Câteva citate 🙂

,,Fiecare dragoste adevărată și prietenie este o poveste de transformare neașteptată. Dacă suntem aceeași persoană care am fost înainte și după ce am iubit, acest lucru înseamnă că nu am iubit suficient”

,,Universul este o singură ființă. Tot și toți sunt interconectați printr-o pânză invizibilă de povești. Indiferent dacă suntem sau nu conștienți de asta, suntem cu toții într-o conversație tăcută. Nu răni. Practică compasiunea.”

,,Dacă vrei să cunoști lumea veșnică, scoate-ți din minte trecutul și viitorul și rămâi în clipa de acum”.

deep waters

Published by Denisa Spiridon on 09/09/2020

I fill the bathtub with water

I let down my hair

Falling on my shoulders,

waves of irresistible mess

I find bits of you on bits of me

lovemarks that I begged for

apricot smell fills the air

My skin smells like you

My body’s full of secrets

like anybody else

My emotions are waterfalls

deep waters

beautiful

dangerous

Sometimes I drown in them

Sometimes I sway

And either way

you still stay…

lovemaking to the words

Published by Denisa Spiridon on 06/09/2020

I dusted off the mirror

so I can see my own reflection

Untie my dress,

Slowly whisper to myself:

There’s no home like you

with all shades of blue

I am half blade, half silk

Half chaos, half river

flowing

giving life

glowing

when the sun kisses my neck

And my lovemaking to the words

is harsh and deep

indeed.

breathe

Published by Denisa Spiridon on 05/09/2020

Don’t move the way

fear makes you move

Move the way

love makes you move.

~Rumi

Air of love,

I can’t breathe, breathe, breathe

drag you close

To inhale you deep

What do you wanna be when you grow up?

I wanna be a wanderer

But right now I have no air

Out of myself

such a journey

in the city of the lonely

where you lose yourself

over and over

A lover of leaving

a pocketful of getaways

between four walls

infinite options

Surreal

I can deal with any fear

All I have to do is

breathe, breathe, breathe.

pomegranate love

Published by Denisa Spiridon on 29/08/2020

Light rain,

Sun up to sun down

Soft pillows feel softer

‘cause they’re yours

The face melting down

While fingertips touching waves

white, red and blue

And my love for you

comes from the depths of the stars

And my lips are moving

or praying

or singing

Biting

pomegranate love.

~The ancient Greeks believed that pomegranate juice was the symbol of Love, because their legends proclaimed that the first pomegranate tree was planted by Aphrodite, the Goddess of Love

Haiku

Published by Denisa Spiridon on 23/08/2020

Moonless night sky

As I kiss you

Submerged in love

she wrote me a letter from a small

room near the Seine.

she said she was going to dancing

class, she got up, she said

at 5 o’clock in the morning

and typed poems

or painted

and when she felt like crying

she had a special bench

by the river.

Her books of Songs

would be out

in the Fall.

~Charles Bukowski, a letter from far

emoție și fantezie

Published by Denisa Spiridon on 18/08/2020

Ne acoperim cu noi

cu doruri sau umbre pe spate

dorințe în zori

Iar tu

ești aici, peste tot,

ești aproape

Te simt și atunci când

mâna mea nu e în mâna ta

în dimineață sau noapte

gustă-mi de pe buze iubirea

din paharul de vin neatins

din cuvinte și șoapte

Fâșii de cer și-un surus

pentru farul din imaginația mea și realitatea ta

locul unde să creăm și să vedem un apus

Să conectăm prin atingeri

să simțim superb

și nespus

În timp ce din tine,

iau bucăți și le transform în poezie

din mine,

valuri ce sărută țărmul

emoție și fantezie

Și-aș vrea să pot chema ploaia

când tânjesc după șoapte

să-mi picure iubire în noapte.

A poem written by Gregory David Roberts in Mountain Shadows:

Afterwards

when I am not with you

and you are alone enough

to count the nails in your heart,

tough

and studded like a treasure-house door,

when you arrange your silences

in the vase of an hour,

balancing the bouquet with memories

of hands held,

a spike of laughter

and the colour of my eyes

when you sit within the swell

of your heartbeat

and the purple tide daydream

laps at the shore of all your selves,

and your skin sings, perfume-pierced,

Afterwards,

surrender to this thought of me:

as the mimosas of Maharashtra in May

long for monsoon

I long for you

as the crimson cactus flowers of Thar

long for full moon

I long for you

and in all my afterwards,

when I am not with you,

my heart turns towards the window of my life

and begs for rain.

A Beautiful Mess Posts