Month: May 2020

• 

Anxietate,

Angajamente luate și într-o secundă uitate

Nervi și nuanțe de gri,

Și în strălucirea stelelor, și-n lumina din zi

Câte stări, atâtea nuanțe pe buze

Câte zâmbete, atâtea lucruri nespuse

Iar ei nu îi pasă de dramele mele,

Nici de versurile împrăștiate, nici de proiecțiile pe care mi le poate da o idee

E frumoasă, îmi șoptesc

E frumoasă, îmi imaginez

În fața ei mă simt cuprinsă de teamă

Tot ce face și spune pare mult mai de seamă

Mă lupt, mă zbat să fiu mai bună

Nu reușesc, și chiar îmi pare că sunt nebună

Nu realizez, deși simt că ceea ce fac e greșit

Când mi-e teamă, fug și mai și mint

Când obosesc, mă simt neîndreptățită

Învinuiesc, iar asta mă face să mă simt și mai obosită.

E frumoasă, îmi șoptesc

Toată lumea o place și are sens

E spontană și creativă,

De asta toți o iubesc

Știe să picteze în dor și în vise

Să trezească inimi adormite și triste

Își dorește să danseze cu orișicine

Chiar și cu cei nepricepuți ca și mine.

E atât de frumoasă, îmi șoptesc

Toate farmecele ei mă ademenesc

E frumoasă viața, chiar și când simți frică

Chiar și atunci când totul ți se complică.

Nota autoarei: Viața e hermosisima, bucură-te de ea! (pentru cei care nu s-au uitat la telenovele și nu cunosc termenul, hermosisima înseamnă foarte frumoasă, dar cel mai important e că acest cuvânt transmite bucurie și joacă. În realitatea mea.)

• 

I’ve put my lips on him

And dragged him into a kiss

It was a clumsy kiss

Like it was the first time while I was doing this

I breathed lots of love in

And I won’t breathe it out

I’ll keep it my heart and my lungs

Certainly, without doubt

With James I was aware of my fears

But I was feeling present, not tied to them

Not scared of my life through the years

I was feeling relieved 

of any scattered thoughts or beliefs

Joyful like I found a treasure 

covered in autumn leaves

Light and floating like I didn’t care

Dancing happy in a field of lavender

James told me my voice is pretty

And that I should speak louder and more often

And that he loves when my words soften

That he wants me fired up

Because that’s what makes me create

Through art I become not afraid

He took me higher and higher

Loving me, my poems and my burning fire

He made me feel dreamy and safe

And the night deepen his charms

‘Til I slowly fell asleep in his arms.

• 

Cândva,

poate o să pășesc fără frică

Poate nu o să mai vin în brațele tale 

plângând și dorind să mă ascund

Cândva,

poate nu o să mai ai nici tu frici legate de mine

și de furtunile pe care le stârnesc

în mine 

Dar tot vei vrea să mă protejezi

cum faci și acum

Fiindcă chiar dacă nu te-ar atinge pe tine

tot ai veni și m-ai ține de mână

Și ți-ai dori să le simți și să le lași să te cuprindă

ca să trec eu prin ele mai ușor

Cândva, 

poate n-o să mai am frici

Și o să îmi fie mai ușor

Dar știu că datorită lor

simt și iubesc profund și devastator.

• 

Sub fărâme de soare,

Aș dansa cu tine în mare

Legănați de valuri ușoare,

În picioarele goale.

Dacă am fi pe o  bancă,

M-aș sprijini de tine ușor

Și te-aș săruta dintr-odată,

Când ai crede că citesc cu atenție și spor.

Aș mai dansa cu tine în parc,

Într-o noapte cu lună 

Și aș simți fiori de plăcere și mister,

Când te-aș ține de mână.

Sub fărâme de soare,

Aș scrie pe nisipul de mare

Cuvinte ce nu pot fi șterse,

Trăirile noastre intense 

Iar valurile le vor săruta,

Nu se vor șterge, nici nu vor dispărea.